Petrică Miulescu Irimică – De n-ar fi mândra departe

I.
De n-ar fi mândra departe
N-aș pierde o noapte
De n-ar fi mândra departe
N-aș pierde o noapte

Singur trec pe drumul mare
Să-i prind la fereang o floare
Și să nu-i vorbesc, să mă liniștesc
Singur trec pe drumul mare
Să-i prind la fereang o floare
Și să nu-i vorbesc, să mă liniștesc

Dar de mândra ce mi-i dragă
Multe sate mă dezleagă

II.
Nu pot mândro că te-aș ține
La sălaș la mine
Nu pot mândro că te-aș ține
La sălaș la mine

Să mă sui iarnă și vară
Inima să nu mă doară
Și să nu tânjesc după ce iubesc
Să mă sui iarnă și vară
Inima să nu mă doară
Și să nu tânjesc după ce iubesc

Și-om trăi în codrul verde
Nici în vis nu te-aș mai pierde

III.
Dragostea mândro ne-mbie
Cât lumea nu știe
Dragostea mândro ne-mbie
Cât lumea nu știe

Tot pe-ascuns și pe furate
Ne-om iubi mândro-ntr-o noapte
Fericiți să fim, că ne întâlnim
Tot pe-ascuns și pe furate
Ne-om iubi mândro-ntr-o noapte
Fericiți să fim, că ne întâlnim

Tu ai casă, eu am casă
Rămân doar vise frumoase

IV.
Poate că așa-i mai bine
De min’ și de tine
Poate că așa-i mai bine
De min’ și de tine

Că ne-avem unul pe altul
Să nu ne știe tot natul
De drag și de dor om scăpa ușor
Că ne-avem unul pe altul
Să nu ne știe tot natul
De drag și de dor om scăpa ușor

Și-am să vin din colț de lume
Fără să mă afle nimeni
Că nu-i drum și nu-i poteacă
Pe unde dragostea calcă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *