Nicoleta Voica – Traiul din copilărie

Traiul din copilărie
Nu-l mai uit pentru vecie
Umblam pe cărări umbrite
Mâncam mere pârguite

Cântam seara-n șezători
Îmi prindeam în chică flori
La urechi cireșe coapte
Doamne, unde s-or dus toate?

D-aia când mă-ntorc acasă
Lacrima mi-i pe obraz
Văd părinții îmbătrâniți
Și de viață osteniți
Ogeaca de altădată
Pustânie și-ntunecată

Publicat în Brau, Nicoleta Voica

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *